(2001)Stau degeaba la masă
căci n-am foame deloc,
Aud cum ticăie ceasul
însă timpul stă-n loc,
Mă privesc în oglindă
dar nu vad niciun chip,
Liniştea grea mă apasă
încât îmi vine să ţip,
Plâng de dor uneori
dar n-am lacrimi în ochi,
Vâd la ştiri câte-o veste
însă toate-mi par vechi,
Stau de vorbă cu lumea
dar o vorbă nu scot,
Mai zâmbesc câte-odată
însă nu simt nimic,
Căci cu tine, iubito,
tot din mine ai luat,
Şi-am rămas o fantomă
de când tu ai plecat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu