marți, 15 aprilie 2008

Două poezii mai vechi..



Sfârşit


(1997)
Când soarele se stinge
Printre norii grei
Un înger singur plânge
Alungat de zei.

E Cupidon - veghează
Lângă arcu-i sfânt
Şi ochii-i lăcrimează:
Săgetata i s-a frânt.

În jurul său Infernul
S-a şi dezlănţuit;
El nu-şi mai are rostul,
Iubirea a murit.

-=-=-


Renaşterea

(1999)
Când soarele topeşte
Pământul îngheţat
Un înger blond zâmbeşte:
Pe zei i-a înşelat.

Au vrut să îl suprime
Şi arcul i-au damnat,
Dar el atunci în rime
Săgeata şi-a schimbat.

În jurul său mulţimea
A prins a dănţui..
Căci orice-ar fi iubirea
Va supravieţui.

Niciun comentariu: